Delta Dunarii

Păsările sălbatice din Deltă
Delta Dunării este renumită pentru bogăția faunei sălbatice, oferind un habitat natural excepțional. Experții au ajuns la concluzia că Delta Dunării are cea mai bogată diversitate de păsări de pe planetă, pe teritoriul său fiind identificate peste 300 de specii de păsări din care 175 sunt originare de aici, iar restul – din țări îndepărtate din Europa, Asia, sau Africa.

De-a lungul plimbărilor pe canale se pot zări pescăruși, stârci, egrete și o largă varietate de păsări de pădure. Pot fi observate chire, pescăruși și ocazional stoluri mari de pelicani hrănindu-se sau cuibărind în apele cristaline acoperite cu pături de crini albi și galbeni; mai pot fi zărite lișițe, cufundari, ibiși, o abundență de păsări de apă în stufăriș. În coroanele copacilor parțial scufundați se găsesc colonii mixte de cormorani, anatide, stârci și egrete; aerul zumzăie de activitate cand puietul este adunat pentru începerea migrației. Sus, pe cer, se pot vedea vulturi, șoimi-vrabie, șoimi și ocazional vulturi cu coada albă cautând hrană.

Peștele prospăt
În Deltă, mesele constau în preparate din pește prins în ziua respectivă (crap, știucă, somn), servit de obicei cu roșii zemoase, culese din grădină. În apele Dunării trăiesc circa 150 de specii de pești. Scrumbia înoată sute de kilometri pentru a-și depune ouăle, somnii ating uneori 400 kg, știucile își pândesc nemișcate prada, iar printre ele își croiesc drumuri șalăii, cegile, crapii, bibanii țepoși, roșioarele, carașii și plăticile. Sturionii marini – păstruga, morunul și nisetrul – adevărați monștri preistorici, cutreieră apele mării, oprindu-și uneori călătoria în plasele pescarilor.

Ruinele cetății Histria
Pe malul lacului Sinoe s-a ridicat în urmă cu peste două mii șase sute de ani vestitul oraș Histria, întemeiat de navigatorii și negustorii greci, care s-au așezat în ospitalierul golf de odinioară, cu scopul de a face comerț cu băștinașii geto-daci. Așezarea, întemeiată în 675 î. Hr., a devenit cea mai importantă colonie grecească la Marea Neagră și a continuat să fie locuită până la începutul sec. al VII-lea d. Hr, când portul a fost îngropat de aluviuni, orașul fiind în cele din urmă abandonat în urma atacurilor triburilor de avari și slavi.

Histria, cea mai veche aşezare urbană din ţară, a fost descoperită începând din anul 1914, de săpăturile marelui istoric şi arheolog Vasile Pârvan. În interiorul aşezării au fost descoperite în decursul timpului temple şi altare greceşti, terme romane, basilici, locuinţe particulare, dar şi o catedrală episcopală. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte fiind expusă în muzeul cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, înscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal.